Forma painii de sarbatoare este colacul, o paine alba ce se coace la sarbatori din faina de grau de calitate superioara. Painea coapta pentru sarbatori se deosebeste de cea de zi cu zi, dupa continutul aluatului, dupa forma ce i se da si dupa felul in care este impodobita. Colacii se fac de diferite forme si marimi, in functie de rolul indeplinit. Se impletesc in doua, trei, patru, sase, opt, chiar si in saisprezece sau mai multe vite.
Rolul colacilor la nunta
Majoritatea etapelor nuntii sunt insotite de prezenta unui colac. Bradul de nunta, in Oltenia si Muntenia, este sustinut de un colac pe care il ia bradarul. Stegarii din alai, in Transilvania, poarta in maini un colac mare, care le revine dupa ceremonie, tinerii in nordul Moldovei primesc „colacul flacailor”. Animalele de la caruta sunt impodobite cu colaci, in sudul Transilvaniei, pe care il iau drept rasplata, pentru serviciile aduse in cadrul nuntii, conducatorii respectivelor vehicule.
Mireasa este impodobita fiind asezata pe doi colaci, in Oltenia, sau primeste alaiul de nunta privind printr-un colac; dupa cununie mananca din acelasi colac cu ginerele, i se rupe colacul miresei deasupra capului cand pleaca la biserica, cat dureaza „imbrobodirea” tine pe brate doi colaci, darul (banii) se aduna pe un colac, tanara nora este primita in noua gospodarie cu unul sau mai multi colaci oferiti de socri etc.
Principalele tipuri de colaci pentru nunta:
Colacul de intampinare
Un colac mare (de 1,6 kg) si dulce, in forma de paine rotunda, din faina de grau superioara, impodobit cu impletituri si flori. Este folosit pentru intampinarea nasilor de catre miri si parintii lor. In unele regiuni are loc si trecerea nuntasilor pe sub colac – mirii sau cavalerii de onoare si nasii tin deasupra usii un colac, formand un fel de bolta pe sub care trece fiecare nuntas.
Reteta pentru colacul de intampinare
Ingrediente: 650 g faina de grau, 1,5 pahar lapte, 2 oua, 2 linguri margarina, 2 linguri zahar, 2 g vanilie, sare, 10 g drojdie, 1 ou pentru ungere.
Mod de preparare: Se amesteca 150 ml lapte (la temperatura camerei) cu drojdia, zaharul si sarea, apoi se adauga 325 g faina, 1 ou si o lingura de margarina. Se framanta aluatul, apoi se lasa la cald, acoperit cu o panza, timp de 20-25 de minute. Se adauga restul de lapte si celelalte ingrediente. Se framanta aluatul si se lasa la dospit, la cald, acoperit cu o panza, timp de 35-40 de minute.
Dupa ce a dospit aluatul pana ce si-a triplat volumul, se imparte in doua parti, in proportie de 90% si 10%. Din bucata mai mare de aluat se formeaza o bila mare, se acopera cu panza si se lasa pentru un timp sa se odihneasca.
Din restul aluatului se formeaza o fasie de aluat (care se poate impleti in 2 sau 3 bucati) si elemente decorative (flori, frunze). Fasia de aluat impletit se aplica in jurul bilei (in partea de jos), se pun elementele decorative, se unge cu ou batut si se lasa pentru 15-20 de minute. Se da la cuptor pentru 40-45 de minute, acesta fiind incalzit inainte pana la temperatura de 175-180 de grade.
Colacul sau turta miresei
Este elementul ce polarizeaza atentia generala, fiind de obicei rotund, impodobit cu diverse ornamente si impletituri, iar nasa este cea care il comanda si il plateste. Motivul caracteristic al colacului de mireasa este impletitura, decorata sau nu cu pasari sau flori din aluat sau cu busuioc proaspat. Colacul miresei poate fi rupt fie de nasa, in Oltenia, Muntenia, Moldova, fie de mireasa insasi, in Transilvania, deasupra capului ei inainte de a pleca la cununie. Dupa ruperea colacului (turtei), nasa mireasa il arunca in forma de cruce peste cap, iar cei care prind bucati din el si le mananca se crede ca vor fi fericiti si vor avea mult noroc in anul urmator. Obiceiul este vechi, pastrandu-se de pe vremea Romei antice si reprezinta o binecuvantare din partea nasilor la nunta. Ruperea turtei deasupra capului miresei simbolizeaza fertilitatea – nasa, mama ei spirituala, ii ureaza o casatorie binecuvantata cu multi copii.
Reteta pentru colacul sau turta miresei
Ingrediente: 650 g faina de grau, 1,5 pahar lapte, 2 oua, 2 linguri margarina, 2 linguri zahar, 2 g vanilie, sare, 10 g drojdie, 1 ou pentru ungere.
Mod de preparare: Se amesteca 150 ml lapte (la temperatura camerei) cu drojdia, zaharul si sarea, apoi se adauga 325 g faina, 1 ou si o lingura de margarina. Se framanta aluatul, apoi se lasa la cald, acoperit cu o panza, timp de 20-25 de minute. Se adauga restul de lapte si celelalte ingrediente. Se framanta aluatul si se lasa la dospit, la cald, acoperit cu o panza, timp de 35-40 minute.
Dupa ce a dospit aluatul pana ce si-a triplat volumul, se imparte in 3 bucati inegale – de aproximativ 40%, 40% si 20% si se lasa sa se odihneasca timp de cateva minute. Fiecare dintre cele 2 bucati mai mari de aluat se imparte in mai multe parti egale (2, 3, 4, 6, 8 etc.), care se modeleaza sub forma unor fasii; apoi fasiile rezultate se impletesc in doua, trei, patru, sase, opt sau mai mai multe, pana ce iau forma unei cosite. Fiecare cosita se apasa usor cu un facalet de lemn, iar capetele se unesc, ca sa se obtina doi colacei. Colacii se pun unul peste altul, astfel incat sutura celui de sus sa fie cat mai departe de sutura celui de jos. Se unge cu ou batut.
Din restul aluatului se formeaza flori sau ghirlande cu care se impodobeste colacul, apoi se lasa inca 10-15 minute sa creasca. Se da la cuptor la o temperatura de 175-180 de grade pentru 40-45 de minute.
Colacul mirelui – obicei din Moldova
Colacul mirelui este un colac dulce, din faina de grau. In Moldova exista obiceiul schimbului de colaci intre mire si mireasa: vornicelul ii intinde miresei colacul mirelui, in schimb ce primeste colacul miresei. Dupa acest schimb de colaci, vornicelul se indreapta spre suita mirelui, tinand colacul sus, ca nu cumva cineva din nuntasi sa-l ajunga si sa-l rupa. Mirele primeste colacul, il saruta si il imparte cu nuntasii lui, in semn de impartasire a bucuriei comune.
Colacul mirilor (jemne) – obicei din Moldova
Atunci cand se asaza la masa mare, mirelui si miresei li se aduc 2 colaci frumosi impodobiti cu flori (jemne), pregatiti din aluat de cozonac. Acestia trebuie sa-l rupa aplicand doar o mana. Cine rupe partea mai mare din colac, acela va avea mai mare autoritate in noua familie. Apoi colacul e impartit ca sa revina tuturor nuntasilor sa guste din el. Se pot aseza pe masa mirilor 2-4 jemne, iar in unele dintre ele se vor infige lumanarile.
Colacii nasului – obicei din Moldova
Sunt 2 sau 3 colaci mari, dulci, din faina de grau de calitate superioara, care se inchina, se dau cadou nasilor in timpul nuntii sau a doua zi dupa nunta de catre fini sau socri.
Colacii socrilor
Se pregatesc 4 colaci mari pentru socri. La o saptamana dupa nunta, insurateii se duc cu parintii tanarului la parintii fetei, si le duc colaci, ca multumire de cinstea fetei. In Moldova si Dobrogea exista obiceiul schimbului de colaci intre socri (incuscrirea).
Tortul de nunta
Romanii aveau obiceiul ca la sfarsitul ceremoniei de casatorie sa rupa o paine deasupra capului miresei, iar numarul firimiturilor indica citi copii va avea noul cuplu. Invitatii culegeau aceste firimituri si le pastrau pentru noroc. Cu timpul, prin rafinament, painea a fost inlocuita cu prajituri si mai tarziu cu tortul miresei.
Sursa : Dacic Cool
