Pe un platou alpin, la altitudine de 1100 de metri se dezvoltă de la an la an afacerea braşoveanului Mihai Ciubotaru. Este vorba despre o plantaţie de afini de patru hectare, una dintre cele câteva ferme de acest fel în ţară. Specialiştii spun că afinele pot aduce un venit la hectar de până la 50 de mii de euro anual.
Fermierul Mihai Ciubotaru ne-a dat ca punct de întâlnire digul barajului Zetea, de lângă Odorheiul Secuiesc: „O să vedeţi un sălbatic netuns şi nebărbierit, cu un maşina vişinie. Ăla-s eu”. Până la fermă nu există drum, aşa că maşina de teren în care ne aflam a luat coasta pieptiş, înaintând în zig-zag cu viteză de căruţă.
Când văd maşina, cei câţiva băştinaşi care trăiesc din tată-n fiu izolaţi pe platoul din vârf de munte, îl salută pe fermier exclamând: „E Mişu cu afinele! Nebunu’ de la Braşov!”. L-au botezat aşa pentru că a ales să facă „plantaţie de afine în patria ursului, ca să aibă urşii păpica”. Ce nu ştiu localnicii e că braşoveanul „cel nebun” este un profesionist în domeniul politicilor publice, care atunci când nu plantează şi culege afine, scrie „strategii de dezvoltare a oraşelor”.
„Afinele reprezintă Coco Chanel-ul agriculturii”
În acest an fermierul estimează din producţia de afine un venit de 27.000 de euro: „Afinele reprezintă Coco Chanel-ul agriculturii româneşti. E unul dintre produsele agricole cu cea mai mare valoare adăugată. Un kilogram se vinde cu 15 lei, însă eu reuşesc să le dau cu preţuri cuprinse între 9 şi 11 euro. Cel mai rentabil e când le vând în sistemul «pick-yourself». Turiştii care sunt cazaţi în staţiunile montane din zonă sunt bucuroşi să vină cu căruţa până la ferma mea într-un fel de «off-road adventure», unde îi las să-şi culeagă cu mâna lor câte afine vor. La ieşire le cântăresc caserolele şi ei îmi plătesc. Din păcate doar 5-7% din producţie reuşesc să o comercializez în acest fel. Restul afinelor le ambalez în pungi de 1 kilogram şi le conserv prin congelare într-un depozit frigorific la Braşov. Toamna şi iarna le procesez sub formă de dulceaţă cu 80% fruct şi 20% zahăr. E un produs cu valoare adăugată mare, pe care-l vând sub marcă înregistrată proprie la o patiserie de lux din Braşov şi la târgurile de produse tradiţionale de peste an”.
Cât de valoroase sunt afinele
Mihail Coman, directorul general al Institutului pentru Cercetare Dezvoltare în Pomicultură Piteşti (ICDP) consideră afinul perla horticulturii: „Este cea mai fantastică cultură la ora asta. Nu l-am stropit niciodată. De 35 de ani de când îl studiem la institut, biologii noştri nu au detectat nici o bacterie, nici o ciupercă, nici o insectă care să atace afinul. Nu ştim nici o boală care să-l afecteze”.
Mai mult, deşi este un arbust, afinul este mai longeviv decât toţi pomii: „Nu ştim cât este durata de viaţă a afinului. Noi avem o exploataţie înfiinţată acum aproape 40 de ani, la care tufele au ajuns mai înalte decât un om. Nu ştim cât de lungă este viaţa acestui arbust. Probabil că este 50 de ani, dar o zicem aşa, că 50 urmează după 40. Nu ştim nimic cu certitudine”, completează directorul ICDP.
La rândul său, doctorul în horticultură Nelu Orlae, fost secretar ştiinţific al Staţiunii Pomicole din Cluj consideră că în condiţii de exploatare intensivă, afinii ocupă primul loc în topul rentabilităţii culturilor agricole: „Cu afinul se pot câştiga bani frumoşi nu din hectare. Sunt băieţi care cu câteva mii de metri au făcut un business frumos”.
Ardealul ar putea să se-mbogăţească din afine
Fermierul Mihai Ciubotaru e convins că viitorul agriculturii stă în produsele agricole destinate segmentelor premium de consumatori: „România are un potenţial uriaş să producă mâncare cu valoare adăugată ridicată. Nu are nici un sens în zona de deal a Ardealului să ne batem cu nemţii şi polonezii care face mai mulţi cartofi. Noi putem produce zmeură, afine, cătină, lavandă”.
Specialiştii estimează că în România s-ar putea cultiva cu afini 1500 de hectare fără ca producţia să pună presiune pe preţ. Deocamdată sunt doar 240.
CÂT COSTĂ ÎNFIINŢAREA UNUI HECTAR DE AFIN
- Înfiinţarea unei plantaţii: 15.000 euro
- Cheltuielile anuale de întreţinere: 2500 euro
- Plata culegătorilor: 5000 euro
RENTABILITATEA AFINULUI ÎN CIFRE
- Afinul intră pe rod în regim economic începând cu anul 3
- Din anul 5 investiţia e amortizată în întregime
- O plantaţie fert-irigată prin picurare dă la maturitate 12-14 tone/hectar
- Preţ de producător: 4 euro/kg la afinele timpurii şi 2,2 euro/kg în sezon, când piaţa e suprasaturată cu afine din Germania şi Polonia
- Venitul pe hectar variază între 26.400 şi 56.000 euro
SUPRAFEŢELE CULTIVATE CU AFIN ÎN ROMÂNIA
- Plantaţiile înfiinţate până în ‘89 nu depăşesc 100 de hectare.
- După revoluţie s-au plantat în jur de 140 de hectare, majoritatea după 2007
- Până la finalul anului 2012, se estimează o creştere cu alte 40 hectare
SURSA STATISTICI: James Olunden, deţinătorul celei mai
mari pepiniere de afini din România, în judeţul Maramureş
Sursa: Agro Afacerea Mea
