,,Întotdeauna am fost un om bun, o mamă grijulie, blândă și fără obiceiuri proaste. Am trei copii: doi băieți și o fată. Pe ultimul fiu l-am născut la 37 de ani.
Evident, întreaga mea viață am muncit, însă nu cheltuiam prea mult pentru sine, mai mult pentru copii și casă. Până a mă căsători întotdeauna mergeam la odihnă, călătoream…
Apoi mi-am cunoscut viitorul soț, era un bărbat ca lumea: nu bea, nu fuma, avea grijă de copii și casă… dar totuși era un nesimțit uneori. Când am împlinit 55 de ani, copiii erau aranjați pe la casele lor și eu am înțeles că nu mai vreau să trăiesc așa…
Soțul are un hobby costisitor – vânătoarea: trei câini de vânătoare, multe arme, corturi și alte accesorii pentru acest tip de odihnă, iar eu nu îmi puteam permite să am o pisică, căci soțul nu le iubește… Și încă multe lucruri el nu iubește, din acelea care eu le iubesc.
În septembrie (cu 6 ani în urmă) am devenit pensionară (încă mai continui să lucrez la același serviciu) și deodată i-am propus soțului să divorțăm, cu o condiție: eu îi las jumătatea mea din apartamentul cu 3 camere, automobilul, garajul, căsuța de vară,
totul ce este în casă, câinii și armele în schimbul unui apartament cu 2 odăi pentru mine… El a căzut de acord, pentru că la acel moment relațiile noastre erau destul de reci…
Și iată că în noiembrie eu m-am mutat în noua mea casă… Cu o singură valiză, în odăile cu pereții goi. Eram atât de fericită! Am început treptat să fac reparație…
Deja de 6 ani suntem divorțați și acum în fiecare an merg în vacanță la mare. Am două pisici de rasă Sfinx. Sunt în relații foarte bune cu copiii.
Am așa o liniște incredibilă în suflet și mă gândesc, că acum a început cea mai confortabilă perioadă din viața mea, nu vreau să schimb nimic. Nu mai vreau să fiu căsătorită, am fost timp de 33 de ani!”
Sursa: Radio Crazy
