Un aliment tradiţional în gastronomia românească, mămăliga, continuă să fie subiect de cercetare pentru specialişti. Deocamdată, niciun studiu nu a scos în evidenţă o contraindicaţie în folosirea ei.
„Deşi figurează mai rar pe lista meniului nostru cotidian, mai ales la oraş, faimoasa mămăligă românească s-a dovedit un aliment-medicament cu ajutorul căruia se tratează o varietate de boli. Ea nu trebuie să lipsească din alimentaţia suferinzilor, dar nici din hrana oamenilor sănătoşi, când aceştia vor să-şi menţină starea de sănătate”, precizează Eugen Giurgiu, doctor în biochimie cu competenţă în fitoterapie şi nutriţie.
Iată care sunt cele mai importante dintre acestea. Potrivit nutriţioniştilor, mălaiul natural (nu cel grişat, care este mult mai sărac în substanţe nutritive) nu ar trebui să lipsească din lista alimentelor de bază, deoarece proprietăţile terapeutice îl recomandă pentru mai bine de 70 de afecţiuni. Printre altele, acest aliment reduce aciditatea (având o acţiune calmantă şi sedativă în gastrita hiperacidă şi în ulcer), contribuie la detoxifierea ficatului, creşte imunitatea, reglează nivelul colesterolului din sânge şi combate obezitatea. În acelaşi timp, dieta cu mămăligă reduce stresul, ameliorează anexita, incontinenţa urinară, reumatismul şi diabetul, iar lista beneficiilor este mult mai lungă.
Leac pentru…viaţă lungă: Cei care mănâncă zilnic fie mămăligă, fie produse din porumb, se bucură de longevitate. Aceasta este concluzia unor studii desfăşurate pe parcursul mai multor ani. În cazul unei serii de boli grave (diabet şi ateroscleroză), cura cu mămăligă reduce nivelul colesterolului „rău” şi reglează concentraţia de glucoză din sânge. În astfel de cazuri, mămăliga este folosită în scopuri curative şi înlocuieşte pâinea pe termen lung.
De ajutor în obezitate: Mămăliga s-a dovedit benefică în tratamentul persoanelor care suferă de obezitate. Datorită fibrelor conţinute, mămăliga este săţioasă şi, contrar unor opinii, aceasta nu îngraşă. Cu un conţinut bogat în vitamine din complexul B, în potasiu şi în calciu, mămăliga este mult mai săracă în calorii. De aceea, poate fi consumată la mesele principale în locul pâinii. În curele de slăbire, mămăliga trebuie consumată cu iaurt şi cu brânză slabă. Când este combinată cu alimente grase (unt, slănină sau smântână ), atunci meniul are efectul unei mese copioase. Dacă vrem să socotim câte calorii consumăm zilnic, atunci trebuie să ţinem seama că 100 g de mălai are 351 calorii, în timp ce 100 grame de pufuleţi conţin 520 calorii.
Eficientă în răceli: Dacă în mămăliga pripită sau în terciul de mălai, adăugăm ulei de măsline sau unt (două linguriţe la 300 de grame), aceste leacuri dovedite calmează durerile de gât şi se consumă calde, mai ales seara. Pentru bronşită, pentru viroze, pentru pneumonii sau în caz de tuse cronică sunt foarte eficiente cataplasmele cu mămăligă caldă. O cataplasmă se prepară astfel: pe o bucată de pânză de bumbac se aşează un strat gros de mămăligă mai tare, aplicându-se pe piept, când aceasta are o temperatură suportabilă. După 15 minute, cataplasma se îndepărtează, iar pielea se şterge cu un tampon înmuiat în biter suedez.
Cataplasma cu mămăligă se foloseşte şi în caz de ulcior. Pe pleoape se aplică mămăligă călduţă, iar „pansamentul” se schimbă de mai multe ori pe zi. Aceeaşi aplicaţie este bună ca un remediu foarte eficient în caz de anexite şi de cistite.
La alegere-terci, păsat, bulz, mămăligă: Prin tradiţie, mălaiul se poate prepara în mai multe feluri: Terciul este o mămăligă foarte moale, preferată mai ales de copiii din mediul rural, în amestec cu brânză sau cu magiun; păsatul este un terci preparat din mălai măcinat mai mare şi poate fi mâncat cu lapte; bulzul se prepară dintr-o bucată de brânză de burduf, înfăşurată în mămăligă şi apoi coaptă pe cărămidă.
Mămăliga este consumată şi ea în funcţie de preferinţă : cea pripită, preferată de orăşeni (este mai moale şi se fierbe în apă sau în lapte). În schimb, în mediul rural se prepară mămăliga vârtoasă, tare care se lasă să fiarbă la foc domol, cel puţin 30 de minute.
