Cunoscuți în popor ca și sfinții voievozi, cei doi arhangheli Mihail și Gavriil sunt sărbătoriți cu cinste și evlavie de toată creștinătatea în fiecare an pe data de 8 noiembrie.
În calendarul popular însă, soborul Sfinților Mihail și Gavril se serbează trei zile, în 8, 9 și 10 noiembrie.
Prima zi se numește capul Arhanghelului, a doua zi mijlocul Arhanghelului, iar a treia zi coada Arhanghelului.
Preotul se dezbracă de veșmintele bisericești peste credincioși
În această zi de sărbătoare, în biserici se citesc rugăciuni de dezlegare, apoi preotul se dezbracă de veșmintele preoțești pe care le așează peste credincioși, gestul aducând vindecarea celor bolnavi, mai ales de boli psihice.
În bisericile care poartă hramul sfinților arhangheli, există obiceiul ca fiecare credincios să primească un pahar cu vin și o felie de cozonac. În ziua praznicului se mănâncă peşte, pentru a fi sprinteni ca peştele, pentru a fi feriţi de boală şi de pagubă.
Finii aduc daruri de colăcei nașilor
Din cele mai vechi timpuri în ziua când sunt prăznuiți sfinții arhangheli Mihail și Gavriil s-a păstrat tradiția ca finii să aducă daruri de colăcei nașilor, întrucât la cununia civilă cele două lumânări ținute de părinții spirituali sunt simbolurile celor doi arhangheli.
Pentru că cei doi sfinți sunt și patroni ai oilor, în ziua de 8 noiembrie ciobanii fac o turtă mare din porumb numită turta arieților, considerată a fi purtătoare de fecunditate.
Turta se aruncă în dimineața zilei în staulul oilor și se dau drumul berbecilor înăuntru. Dacă turtița cade cu fața în jos înseamnă că se vor naște mulți miei în primăvara anului următor.
Sursa: Secretele
