Postul Mare a fost rânduit de către Biserică atât pentru pregătirea celor care primeau Botezul creştin de Paşti, cât și ca mijloc de sporire duhovnicească a credincioşilor, pentru întâmpinarea Patimilor şi a Învierii Domnului. Totodată, aminteşte de postul de patruzeci de zile ţinut de către Mântuitorul înainte de începerea activităţii Sale mesianice, de unde denumirea de Păresimi sau Patruzecime.
Postul Mare este cel mai lung şi cel mai important dintre posturile Bisericii Ortodoxe. Sfinţii Părinţi consideră că are origine apostolică; de la sfârşitul secolului al III-lea postul a fost împărţit în două perioade distincte: cel al Păresimilor sau prepascal (până la Duminica Floriilor) şi Postul Paştilor sau pascal (din Duminica Floriilor până la Înviere – Săptămâna Patimilor). Din acest motiv, durata totală de postire este de 48 de zile.
În Postul Mare, Biserica Ortodoxă dezleagă la peşte de Buna Vestire (25 martie) şi de Intrarea Domnului în Ierusalim (Floriile).
În prima săptămână a Postului Mare, de luni până joi, în biserici va fi oficiat Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, iar în Catedrala „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” Ierarhul Tomisului va oficia Canonul cel Mare, începând cu ora 17.00.
Sfântul Andrei Criteanul, autorul canonului care-i poartă numele, s-a născut la Damasc în jurul anului 660, într-o familie creştină, de la care a primit o educaţie aleasă. Mai târziu a devenit monah în ordinul „Frăţia Sf. Mormânt” de la Ierusalim, fapt pentru care a fost supranumit şi „Ierusalimiteanul”.
Este considerat cel dintâi autor de canoane liturgice, renumit fiind Canonul cel Mare, una dintre slujbele importante din perioada Postului Sfintelor Paşti; este un canon de pocăinţă, un lung imn liturgic (250 de tropare) alcătuit din cântări prin care cerem milostivire și iertare de la Dumnezeu.
Sfântul Andrei Criteanul a murit în anul 740, când se întorcea de la Constantinopol spre Creta. Mormântul său se află în localitatea Eresos, din insula Lesbos.
Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite, redactată de către Sfântul Grigorie Dialogul (540-604 d.Hr.), este oficiată doar în perioada Postului Mare, de luni până vineri (în afara zilelor notate în calendar drept aliturgice).
Această Liturghie este o Vecernie ce cuprinde rugăciuni de pregătire a Darurilor și primirea Sfintei Împărtășanii de către credincioși. Poartă acest nume deoarece Sfântul Agneț (Sfântul Trup) este sfințit în duminica anterioară oficierii Liturghiei. În timpul acestei slujbe nu se face pomenirea morților, de aceea rugăciunile pentru cei răposați sunt făcute în fiecare sâmbătă a Postului Mare.
Postul Paştelui, sau „Postul Mare”, este cea mai lungă perioadă de post din an şi, totodată, o mare încercare pentru creştini.
Pentru a ţine corect Postul Paştelui, trebuie să aveţi în vedere câteva reguli stabilite de Biserică:
- În primele două zile din Postul Paştelui 2016 (luni şi marţi) se recomandă post complet, pentru aceia care pot să-l ţină astfel. Pentru cine nu, este recomandată ajunarea, adică ţinerea postului până seara, când se poate mânca pâine şi bea apă.
- Aceeaşi regulă (post complet sau ajunare) este şi pentru primele trei zile din ultima săptămână de post (luni, marţi şi miercuri), dar şi pentru ultimele două (vineri şi sămbătă).
- Miercuri, a treia zi din Postul Paştelui, se ajunează până seara. Apoi se mănâncă pâine şi legume fierte fără ulei.
- În toate celelalte zile din Postul Paştelui 2016, cu excepţia zilelor de dezlegare, se mănâncă uscat o singură dată pe zi, în zilele luni-vineri, iar sâmbătă şi dumincă de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin, potrivit alba24.ro. De menţionat că această variantă este specifică postului aspru. În postul obişnuit sau comun, mâncam la orele obisnuite, dar numai „mâncaruri de post”, adică ne înfrânăm de la carne, peste, brânză, lapte, ouă, vin, grăsime (mâncăruri de dulce).
